miercuri, 12 mai 2010

Cine-a avut ideea mediului inconjurator?











Copii. Cartier. Parc pentru copii. Semnat de primarie. Excelent!
Mizerie in parc. Trece 1 saptamana. Mai multa mizerie in parc. Trece o luna. Parcul de-abia se mai vede din mizerie. 3 saci de moloz (normal, nu-ti puteai da seama daca e parc pentru copii sau groapa de gunoi).
Purtatorii de maturi si manipulatorii de tomberoane fac picnic in parc. De 3 ori pe saptamana. Si, normal, nu li se pare ciudat ca e mizerie. Si nu o strang. Ba mai si lasa.

Cam asta era imagnea pe care o vedeau si mediul in care se jucau copiii nostri pana ieri. Ca sa nu mai spun ca micul castel cu tobogane e in paragina, leagnele sunt rupte si balansoarele ciobite.
Noi, ca parinti responsabili si grijulii, am anuntat Primaria (am scris, din greseala "Primatia" - si nu incorect pentru ca Primatia este un loc unde salasluiesc niste primate).
Dora a sesizat Primatia inca de anul trecut, a primit un raspuns scris si o promisiune ferma: ne ocupam in semestrul 2 din 2009. Mi-e teama ca a trecut 2009 si omul ala ne-a mintit.
Nu-i nimic, or fi fost ocupati cu ridicarea masinilor si instalarea celui de-al 2-lea rand de borduri.
Mai scriem inca o data. Ieri. 3 mail-uri. Niciun raspuns. Nesimtire si nepasare.
Ne enervam, amenintam si pana la urma ne-apucam noi de treaba. Am pornit 3 x 2 adulti. Ni s-au mai alaturat inca vreo cativa, manati de puterea exemplului care le-a rascolit spiritul civic. Ne-am bucurat sa vedem ca ne putem urni pentru o actiune "cetateneasca".
S-au alaturat si copii, intaratati de ocazia de a face altceva decat de obicei. Nu-i rau da' nu era treaba lor. Nici a noastra...
In tipul curateniei 2 dialoguri m-au marcat:
1> Copil catre mine: "Da' cine-a avut ideea asta?"
eu: "Nu-i o idee, mai mult o necesitate..."
copil, dupa un moment de gandire, pe un ton grav:" Da, ai dreptate."

2> Fetita1: "Oare cine a aruncat atatea gunoaie in parcul nostru?"
Fetita2, mai mare (6-7 ani): "E, niste oameni carora nu le pasa de mediul inconjurator."
Desi era clar ca au facut ceva rau, ea i-a numit totusi "oameni" si nu s-a enervat, a raspuns corect si inocent. Raspunsul meu ar fi fost mult mai colorat si poate nu atat de corect...

Ei bine, am facut-o. Nu-mi pare rau. Dar ma doare sa-mi vad copii strangand gunoaiele doar pentru ca cei care TREBUIE s-o faca isi bat joc de noi. Si de copiii nostri.
Felicitari parinti si copii.
RUSINE animalelor din Primarie! A, rusine si "oamenilor carora nu le pasa de mediul inconjurator" :)

Am facut curat si-am reparat un pic locul de joaca. Acuma nu stiu daca-i bine, da' zic si io... ;)

Un comentariu:

  1. Scopul "actiunii" acesteia era clar: strangem gunoaiele de pe locul de joaca al copiilor nostri.
    Dupa o ora, atata a durat toata treaba, am avut un sentiment de bucurie...nu mi-era sila ca am strins gunoaiele, mucurile de tigara si cojile de seminte pe care altii le aruncasera! NUUU!!! Eram bucuroasa pentru ca alaturi de noi au venit imediat alti parinti si copii (imi placeau mutritele lor serioase si responsabile)si s-au implicat in actiunea de curatenie.
    Seara, la o tigara, m-am gandit ca poate nu e totul pierdut pentru oamenii care traim in acest oras, poate ne vom schimba atitudinea, poate vom fi mai responsabili.
    Eu (totusi!) mai sper...

    RăspundețiȘtergere